Ce faci dacă te rătăcești în ceață?

Cu toții am auzit povestea neverosimilă în care un grup de turiști s-a învârtit jumătate de oră pe ceață în jurul unei cabane. Eu am și experimentat-o, rătăcind de două ori trasee cunoscute în Bucegi, de fiecare dată în compania selectă a unor amici cu experiență, care (și) ei cunoșteau bine traseul. De aceea, întrebarea: “Ce faci dacă te rătăcești în ceață?” e o întrebare pe care trebuie neapărat să ți-o pui înainte de a porni pe traseu.

Pare puțin probabil? Nu mai departe de 8 ianuarie anul acesta Ciprian Aldea, salvamontist cu experiență din Bușteni și bun cunoscător al Bucegilor, mărturisea într-o postare publică pe Facebook că în condiții de ceață deasă s-a învârtit 20 de minute în cerc în zona Babele – Sfinx.

Următorul material promovează instrumentele mobile de navigație prin satelit drept unica soluție eficientă de reducere a riscului în caz de parcurgere a traseelor montane în condiții de ceață.

ATENȚIE! Înainte de a continua, trebuie subliniat că deplasarea în condiții de vizibilitate redusă (ceață sau noapte) nu este recomandată niciodată. O atențíe specială trebuie acordată mai ales iarna sau în condiții de abrupt.

De ce instrumente de navigație prin satelit?

Pentru că instrumentele clasice de navigație – harta și busola – devin inutile în condiții de vizibilitate redusă. Mai precis, pe ceață sau noaptea nu mai putem recunoaște în teren elementele reprezentate pe hartă, implicit nu ne mai putem da seama unde suntem.

Cum funcționează instrumentele de navigație prin satelit?

Majoritatea dintre noi purtăm permanent (măcar) un instrument mobil de navigație prin satelit. Acesta este încorporat într-unul dintre următoarele dispozitive

• smartphone-ul pe care îl butonăm ore bune pe zi
• smartwatch-ul cu care plătim contactless
• ceasul multi-sport pe care îl folosim la monitorizarea alergării și / sau înregistrarea drumețiilor montane

Toate aceste dispozitive sunt receptori ai semnalelor emise de constelațiile de sateliți plasate pe orbite medii ale Pământului. Cele mai cunoscute constelații de sateliți folosiți în navigație și geodezie sunt: GPS (SUA), Glonass (Rusia), Galileo (UE) și BeiDou (China).

Cu alte cuvinte:

• sateliții sunt posturile de radio care emit unde
• receptorii din telefoane și ceasuri sunt aparatele de radio care recepționează semnalul

În cazul nostru, receptorii ne oferă coordonatele și altitudinea.

Cum se întâmplă magia aceasta?

Cunoscând poziția sateliților și viteza de propagare a semnalului emis de ele prin atmosferă, putem afla distanța dintre satelit și receptorul nostru. Nu ați uitat formula: Distanța = Timpul X Viteza, nu-i așa?

Pentru a determina coordonatele și altitudinea receptorului avem nevoie de minim 4 sateliți, ideal răspândiți cât mai eterogen deasupra orizontului.

Pentru că acest lucru nu este întotdeauna ușor de realizat, gama superioară a ceasurilor multi-sport au primit un barometru drept senzor suplimentar. Barometrul corectează variațiile de altitudine. Nota bene, acest barometru este și el supus erorile asociate cu variațiile de presiune datorate maselor de aer rece / cald, a ceții, etc.

Receptorii clasici, cu antenă externă (ex: seria GPSMAP de la Garmin) au antenă dublă. Antena are rolul de a amplifica semnalul util primit și a atenua „zgomotul” datorat alterării semnalului la traversarea atmosferei. Implicit, precizia acestora este mai bună. În plus, beneficiază de un ecran mai mare, pe care putem avea o imagine de ansamblu a locului unde ne aflăm.

Și, ca să facem lucrurile și mai complicate, majoritatea receptorilor din ziua de azi pot comuta automat între diferite constelații de sateliți, funcție de cea mai bună acoperire din acel loc, în acel moment.

Putem folosi smartphone-ul la navigație montană?

Răspunsul este DA, cu ajutorul aplicației „Munții Noștri”. Prin intermediul acestei aplicații ne putem face un cont plătit de tip „Explorator” și descărca în telefon atât hărți ale zonei în care mergem, cât și coordonatele traseelor de interes în format GPX. Ulterior putem folosi aplicația în modul offline, fiind independenți astfel de datele mobile. Mai multe aici.

Atenție! Bateria telefonului mobil se descarcă foarte repede în modul GPS. Aveți grijă ca aceasta să fie plină și să aveți la îndemână o baterie externă de rezervă.

Observație

“Munții Noștri” este cea mai bună colecție de hărți montane, pentru România, produsă de Shubert & Franzke (companie cu sediul în Austria). Aplicația creată de ei, și recomandată mai sus, se bazează pe trasele montane parcurse cu GPS-ul în mînă. Aceste trasee le găsești tipărite pe hărțile lor, împreună cu indicații sumare referitoare la trasee.

Unde NU funcționează instrumentele de navigație prin satelit?

Evident, acolo un receptorul pierde semnalul de la sateliți sau unde numărul de sateliți aflați deasupra orizontului nu este suficient. Ce înseamnă acest lucru în practică? În interiorul clădirilor, în subteran, dar și în chei și canioane adânci.

Cum sunt folosite instrumentele de navigație mobile?

Majoritatea utilizatorilor le folosesc pentru a determina distanța, viteza și numărul de calorii arse în timpul activităților Outdoors.

Montaniarzii sunt specia care folosește la potențialul maxim instrumentele de navigație prin satelit. Ei încarcă în dispozitivele mobile coordonatele cartate deja. Apoi parcurg același traseu, ghidați fiind de cursorul de pe ecran, care le arată poziția în timp real în raport cu ruta încărcată anterior. Această funcție aparține însă ceasurilor multi-sport de ultimă generație, respectiv vârfurilor de gamă de la Garmin, Suunto, Polar și Coros.

Celor care doresc să consulte recenzii detaliate și foarte bine documentate ale instrumentelor mobile de navigație prin satelit le recomand DC Rainmaker. Materiale sunt destule, timp și răbdare să aveți! 😊

Concluzia?

Tehnologia a avansat inclusiv în zona instrumentelor de navigație. Generația X privește harta și busola drept niște obiecte vintage, prea puțin utile pe teren.

La polul opus, vechea generație, obișnuită să ridice privirea pentru a-și găsi drumul, privește cu suspiciune tinerii care merg pe munte uitându-se (numai) la ecrane de mici dimensiuni.

Pe ceață însă, aceste mici ecrane fac diferența dintre a pierde drumul și a ajunge la destinație sau a face cale întoarsă în siguranță. Multe aplicații și dispozitive oferă funcția TrackBack (întoarce-te înapoi pe unde ai venit). Evident, înainte să se termine bateria!

Din acest motiv, oricât de multe ecrane ai avea, nu uita să pui în rucsac și o hartă clasică izolată bine într-o husă impermeabilă.

Un alt element important pentru identificarea traseului este lantena frontală, citește aici De ce să ai cu tine o lanterna frontală, în orice tură montană?

Și, neapărat, planifică înainte de plecarea de acasă, ce faci dacă te rătăceși în ceață. Soluția există, dar numai dacă ai un plan.